.:: ORASUL PETROSANI ::.
Prezentarea oraşului:
Municipiul Petroşani se află situat în partea centrală a României, în sudul judeţului Hunedoara, la confluenţa Jiului de Est cu Jiul de Vest, teritoriul administrativ al municipiului având o suprafaţă de 19.556 ha, în componenţa sa intrând şi satele: Slătinioara, Peştera Bolii, Dâlja Mare şi Dâlja Mică.
Coordonatele de GPS ale oraşului sunt situate între limitele 45024’44” N şi 23022‘24’’ E.
Petroşaniul este amplasat pe două importante căi de comunicaţie rutiere: DN 66, Târgu Jiu – Simeria, la intersecţia cu DN 66A Petroşani – Uricani – Câmpu lui Neag, cu prelungire spre Herculane şi DN 7A, care leagă municipiul de Valea Oltului (Petroşani – Voineasa –Brezoi).
În ceea ce priveşte distanţa faţă de oraşele mari, municipiul Petroşani se află situat la 350 km faţă de capitala ţării, municipiul Bucureşti, şi la 91 km faţă de capitala judeţului Hunedoara, municipiul Deva. Alte oraşe importante din apropierea sa sunt : Târgu Jiu (50 km), Craiova (150 km), Timişoara (250 km), Alba Iulia (200 km), Sibiu (220 km).
De asemenea, Petroşaniul se situează pe axa feroviară nord-sud, ce leagă Transilvania de Oltenia, prin Valea Jiului (Simeria-Petroşani-Târgu-Jiu-Filiaşi). Spre regiunea Transilvaniei există axa feroviară Petroşani-Simeria, una dintre cele mai vechi linii de cale ferată din reţeaua de căi ferate ale României, cu ramificaţii spre oraşele Deva, Arad, Cluj.
Relieful municipiului Petroşani este tipic depresionar, fiind înconjurat de munte. La est se află masivul Parâng, la vest, masivul Godeanu, la nord, masivul Retezat iar la sud, masivul Vâlcan. Localitatea se situează la altitudinea de 615 – 620 m, cea mai mare altitudine din zonă înregistrându-se în Vârful Parângul Mare, adică 2.519 m.
Condiţiile climaterice sunt influenţate de poziţia sa geografică, astfel că, zona beneficiază de temperaturi medii, cu ierni ferite de viscole grele, cu primăveri frumoase, veri răcoroase şi toamne târzii. În ceea ce priveşte precipitaţiile, acestea sunt bogate, variind între 62-68 mm/lună.
Cu privire la mediul înconjurător, calitatea aerului este bună, având valori sub CMA de 17 g/mp/lună iar solurile se încadrează în grupa solurilor automorfe şi hidromorfe, din care cele mai răspândite sunt cele silvestre podzolite brune şi brune gălbui.
Pe teritoriul administrativ al municipiului se găsesc două arii naturale protejate, şi anume: Zona "Momârlani" - Valea Jiului şi Zona "Piatra Crinului", cu o suprafaţă de 0,5 ha, situată pe versantul sud-vestic al vârfului Parângul Mic, la limita altitudinii de 1.757 m., fiind unica rezervaţie din ţară în care apare specia balcano-dacică Potentilla haynaldiana.
Petroşaniul dispune de două categorii de resurse naturale, şi anume:
-huila, perimetrul minier al oraşului având o rezervă de 430 milioane tone, existând, de asemenea, şi rezerve neexploatate, cantonate în pilierii de siguranţă ai oraşului precum şi în perimetrul care a fost dat în administrarea Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale;
-fondul forestier, masa lemnoasă exploatabilă de pe teritoriul administrativ al municipiului fiind de 166.570 mc, din care se exploatează anual 6%, astfel că acesta constituie una din resursele naturale de mare importanţă pentru Petroșani, a cărui gestionare rațională trebuie să constituie un imperativ al programelor de dezvoltare durabilă a teritoriului.
Cu cei 42.699 locuitori (la data de 01.01.2010), municipiul Petroşani rămâne cel mai mare oraş din zona Văii Jiului, deşi numărul populaţiei este în descreştere faţă de anul 2002, când se înregistrau 45.194 cetăţeni. Comunitatea locală este alcătuită în mare parte din români care reprezintă 90% din populaţie, ce convieţuiesc împreună cu maghiarii, (8, 43%), descendenţi ai celor care s-au stabilit aici în urma începerii exploatărilor la suprafaţă ale cărbunelui, în 1840. Lor li se alătură un număr mic de germani, de romi, precum şi alte naţionalităţi, care, împreună, contribuie, prin influenţe specifice, la viaţa culturală a oraşului.
Viaţa religioasă este caracterizată de aceeaşi diversitate, în Petroşani, practicându-şi liber credinţa: ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, unitarieni, reformaţi, martorii lui Iehova, penticostali, baptişti, adventişti, evanghelişti.
Adresa de internet: aici
